Loțiune de corp – o alegere grea, ușoară?

Când mă gândesc că mulți ani, foarte mulți nu am folosit niciun fel de loțiune de corp și totuși pielea arăta foarte bine, îmi spun că mă ajuta vârsta. Mă ajută și acum când sunt nevoită să aleg o variantă cât de cât sănătoasă pentru pielea mea. Ar trebui să închid ochii la tot ce îmi trece prin fața ochilor, când mă uit la T.V, când merg la cumpărături sau când vizitez vreo farmacie. Ce bine că fac rar de tot acțiunile respective și, cumva, mă autoprotejez.

Sunt sătulă de texte și de mărfuri proaste!

Ca și cum n-aș lucra în domeniul advertising și n-aș ști că orice marfă are un cumpărător, mai mult sau mai puțin persuadat sau cunoscător. Oricum, atunci când vine vorba de cumpărat, femeile cred că își aleg o loțiune de corp după niște criterii.

Criteriile mele pentru loțiune de corp sunt următoarele:

  • Să se găsească la plafar sau de preferat doar la plafar;
  • Să conțină plante;
  • Să nu miroasă decât a plante, eventual (vezi că pe cutiuța de balsam scrie ”formulă neparfumată”);
  • Să conțină cât mai puține ingrediente;
  • Să fie rapid absorbită de piele, să nu necesite minute în șir de masaj, mi se pare chinuitor și fără haz să te masezi singură
  • Să dureze toată ziua, să nu fiu nevoită să merg cu loțiune de corp în geantă, cum aud că se mai practică;
  • Opțional să cunosc persoana care a creat respectiva loțiune de corp (ha,ha, am această onoare să cunosc cea mai tare cosmeticiană și chimistă din România)

Nu-ți imagina că am avut criteriile acestea dintotdeauna. Nici gând! Pe la 35 am început să mă ”cremuiesc”, adică să-mi îngrijesc pielea cu loțiune de corp, la îndemnul soră-mii. Și cum mă îngrijeam eu de zor, am constatat la un moment dat că pielea mea căpătase un fel de șminghel în ea, astfel că dimineața mă ”ținea”, parcă era o foaie de hârtie pe care vroiam s-o rup și opunea puțină rezistență. După câtva timp, am început să mă îngrijorez. Adicătelea, eu mă îngrijeam sau să stricam? Nu aveam un răspuns pe care să-l cred și am început să caut specialiști.

Loțiune de corp – o afacere pentru MLM-uri?

Evident că am dat peste o groază de MLM-uri, care îmi promiteau tinerețe veșnică, am testat numeroase creme și loțiuni, unele pe toată fața, altele doar pe jumătate, ca să văd efectele evidențiat. Ce să zic? O loțiune de corp sau de față, de care să mă îndrăgostesc pe loc nu am găsit. Toate aveau un spate texte, texte și iar texte…vorbe goale și rezultate puține. N-ar fi fost rău dacă costau puțin. Dar o cremă cu marketing atașat costă de te-ndoaie.

După multe încercări și sfaturi de la cunoscători, am ajuns să folosesc nu doar loțiune de corp și față, ci și demachiant, tonic și crema de sub ochi. Am căutat una și m-am ales cu 4 chestii diferite. Operațiunea ”demachiere”, căci așa se numește chiar și când nu obișnuiești să te machiezi și, cumva, n-ai ce demachia, mi s-a părut mereu o pierdere de timp. Prea multe loțiuni dintr-o dată. A ținut ritualul doar câteva săptămâni. Ba uitam să aplic tonicul, ba să aplic demachiantul…era mereu câte ceva lipsă. E greu să fii femeie! Nu-mi plăcea noua mea practică de îngrijire a pielii. Nici nu vedeam vreun efect spectaculos. Fața îmi era din ce în ce mai aspră, iar crema de față mi se consuma rapid, fiindcă aveam tendința să aplic multă, din cauza senzației de uscăciune.

Știam că o amică are un cabinet de cosmetică aproape de casa mea, un loc în care intrai cu o față și ieșeai cu altă față, mult mai faină…dar tot a ta. Tipa are ani mulți de experiență în spate și lucrează doar cu produse organice, combinații doar de ea știute. M-am dus să mă plâng. A râs și mi-a zis să-i aduc toate loțiunile pe care le folosesc. M-am conformat, tocmai îmi înnoisem stocul. Le-a văzut, nici măcar nu le-a studiat și mi le-a aruncat direct la coșul de gunoi. Eu, speriată, am dat să le ridic.

Femeia nici nu se uitase. Mi-a zis doar că, după ambalaj, costaseră câteva sute de lei. Așa era, le cumpăram pe cele mai scumpe pentru că așa credeam eu că o să mă aleg cu produse de calitate. Sunt un client bun…cum zice o persoană dragă mie.

N-am mai zis nimic, am luat de la ea ce mi-a dat, am aplicat și peste 2 zile eram plină de bube. Nu avusesem acnee nici când eram adolescentă, problema mea era asprimea feței și tendința către riduri, în nici un caz accneea. I-am trimis poze panicată, am sunat-o și mi-a zis calm că va dura câteva zile până când pielea se va dezintoxica de substanțele aplicate până atunci și își va reveni curând.

Loțiune de corp
Loțiune de corp

Am așteptat pentru că aveam încredere că este profesionistă și avusesem ocazia să văd ce probleme cutanate grave tratase de-a lungul timpului. Eu eram, adică nu eram un caz. Nu un caz, ci un moft. După mai puține zile decât preconizase ea, m-am vindecat și m-am dus să mă vadă. Mi-a recomandat un demachiant pe care îl folosea și bunica și un serum produs de ea. În lipsa serum-ului, unt de cocos sau alte tipuri de unt, pretabile pentru piele. Măi, când mi-a zis de Doina roz am crezut că leșin. Cum să mă demachiez cu Doina, frate? De pe vremea lui bunicu?!

Seara este operațiunea Doina, după care clătit cu apă călduță cu bicarbonat în ea și culcarea. Fără cremă, fără tonic, fără alte chestii. Dimineața spălat pe față cu apă chioară și aplicat serum sau untul de cocos/cremă de gălbenele mai nou. Păi și demachierea? Cică nu, fără demachiere. Doar dacă noaptea în loc să dorm, ies pe câmp să dau cu plugul, doar atunci mă demachiez și dimineața!

Pentru corp, am tot o combinație de uleiuri naturale, care simt că îmi hidratează pielea mai ales când merg la soare și care miros divin. Toată tărășenia costă la un sfert din ce cheltuiam înainte, iar senzația de asprime a dispărut complet.

Chiar și în zilele când doar mă spăl pe față și nu aplic nicio loțiune de corp pentru că n-am chef, fața nu mi se mai strânge ca într-o menghină. Este pur și simplu relaxată și arată normal. Evident că nimeni nu mă crede că mă dau cu Doina, câteodată nici eu nu mă cred, dar altceva pur si simplu nu am în casă. Și chiar dacă încerc altceva, pentru că uneori mai primesc cadou creme cu marcă, pielea mea le respinge. Ca să vezi că uneori organele noastre sunt mai inteligente decât noi, chiar și când e vorba de o banală loțiune de corp.

Lasă un comentariu